Categories
simple

Typhon, monstrul cu o suta de capete – o explicatie mitologica a taifunurilor si a cutremurelor

Typhon – monstrul cu o suta de capete este descris in miturile antice ca fiind jumatate om, jumatate animal. Are trup uman urias, depasind muntii cei mai inalti, iar capul atinge stelele. Bratele ajung, unul in Orient si altul in Occident, pana la capatul lumii, si se termina cu o suta de maini, fiecare cu cate o suta de capete de serpi. Din umeri ies vipere care suiera. Corpul este acoperit de blana, are aripi si scoate flacari pe nari si pe gura. Arunca spre cer stanci fierbinti si vrea sa stapaneasca lumea. Nicio legenda a antichitatii sau din alte timpuri nu a imaginat vreo fiinta mai haotica si mai monstruoasa ca Typhon – monstrul cu o suta de capete, mereu in miscare, racnind inspaimantator si amenintand.

In miturile grecesti, se spune ca a fost nascut de Gaia (Geia, Ge), zeita a Pamantului, a fortelor primordiale, ea este cea care a creat muntii si marile si chiar cerul. Tatal lui Typhon – monstrul cu o suta de capete este Tartaros, intruchiparea Infernului. Gaia il zamisleste pe Typhon (intr-o grota), pentru a-l pedepsi pe Zeus care, atunci cand a ajuns stapan in Olimp si peste tot Universul, s-a purtat prea sever si i-a batut pe Titani, fiii Gaiei. Este perioada in care Zeus inca nu reusise sa dobandeasca autoritatea absoluta si sa instaureze armonia in Univers, iar principalul sau adversar era chiar Gaia, care vroia sa reinstaureze puterea zeilor primordiali, alungandu-i pe cei din Olimp. Typhon – monstrul cu o suta de capete ii declara razboi lui Zeus, dar acesta il arunca pe monstru, cu o lovitura de trasnet, pana pe Muntele Casius, in Siria. Typhon reuseste insa sa ii smulga harpa lui Zeus si, cu aceasta, ii taie tendoanele bratelor si picioarelor. Pune stapanire pe fulgere, iar tendoanele lui Zeus le da in grija unui alt monstru, Delphyne, jumatate sarpe, jumatate femeie.

Aceasta le impacheteaza intr-o piele de urs si le ascunde in grota in care si Zeus este tinut captiv. Hermes (mesager al zeilor din Olimp) si Egipan distrag atentia lui Delphyne si ii pun lui Zeus, la loc, tendoanele. Zeus se intoarce in Olimp intr-un car inaripat si, de acolo, il arunca pe Typhon – monstrul cu o suta de capete, pana in Muntii Nysa, unde Moirele (zeitele destinului) il hranesc cu cadavre pentru a-i spori forta. Monstrul se imbolnaveste, dar il va infrunta inca o data pe Zeus, in Tracia, pe muntele Haemos (numele muntelui sugereaza sangele imprastiat in urma luptei). Typhone, monstrul nemuritor (era doar fiul Gaiei), este urmarit pana la malul marii (in directia Italei). Se ascunde pe insula Sicilia.

Din rasuflarea lui fierbinte s-a nascut vulcanul de pe Muntele Etna. Scriitorul grec Hesiod, in “Teogonia” (Nasterea Zeilor) povesteste ca, potrivit legendelor, Zeus l-a omorat pe Typhone dintr-o singura lovitura si ca lumea intreaga s-a cutremurat, chiar si Hadesul, unde monstrul a fost aruncat, alaturi de titani. Inainte de a fi aruncat definitiv in Infern, Typhon are timp sa o intalneasca pe Echidna, o vipera monstruoasa ascunsa in adancul unui lac, si impreuna zamislesc alti monstri (Cerberul, Sfinxul, Himere, Leul din Nemeea, cainele Orthros si vulturul care il va tortura pe Prometeu). Chiar si din Tartar (Infern), Typhon – monstrul cu o suta de capete se mai face auzit trimitand pe pamant furtuni, vanturi puternice si cutremure.

Vechii greci mai credeau ca Typhon – monstrul cu o suta de capete era, de fapt, Seth, cel care, potrivit mitologiei egiptene, il insotea pe zeul Osiris (zeu al mortii si al invierii).

Intr-o alta varianta, se spune ca Hera, sotia lui Zeus, ar fi fost foarte furioasa pentru ca stapanul din Olimp ar fi creat-o pe Athena (zeita intelepciunii) din tampla sa, fara ca Hera, ca sotie, sa aiba vreo legatura cu acest fapt. In aceste conditii, Hera s-a hotarat sa aduca si ea pe lume pe cineva, singura, si l-a creat pe Typhon.

Miturile au aparut din nevoia oamenilor de a aduce explicatii unor fapte pe care nu le intelegeau pe deplin sau de a fixa momente semnificative din existenta lor individuala sau colectiva. De aceea, intotdeauna, acestor legende li se asociaza un sens simbolic. Astfel, Typhon – monstrul cu o suta de capete ar putea fi interpretat ca manifestare a instinctualitatii fiintei umane, rabufnirea violentei, a laturii primare, incontrolabile, in detrimentul intelepciunii, al armoniei si al echilibrului.

Typhon este reprezentarea partii intunecate din fiecare om si, din aceasta perspectiva, ar merita o recitire a primului paragraf (despre cum este descris de antici). Poate ca o astfel de imagine monstruoasa ar face mai convingatoare incercarea omului, in general, de a pune in lumina latura spirituala si luminoasa. Ele, lumina si intunericul, exista deopotriva in fiinta umana, dar depinde de fiecare ce latura a personalitatii cultiva si pe care o lasa latenta. Pe aceasta idee, pictorul Gustave Klimt, in 1902, a realizat un tablou intitulat “Puterile dusmanoase”, o alegorie a Simfoniei a IX-a , de Beethoven, in care Typhon este reprezentat avand, in dreapta sa, trei femei goale, simbolizand Dorinta, Voluptatea, Excesul.

Typhon – monstrul cu o suta de capete este si explicatia pe care omul arhaic a adus-o unor fenomene a caror cauza ramanea ascunsa: taifunurile (Tayphone), eruptiile vulcanice, cu suvoaiele de lava, asemenea unor serpi, cutremurele etc.