Cunoastem o mare varietate de boli mintale de multe tipuri diferite. Desi fiecare tulburare are propriile caracteristici care le deosebesc unele de altele, in multe cazuri au puncte in comun, precum etiologia sau simptomele, ceea ce inseamna ca pot fi grupate in categorii specifice, si pot fi clasificate in diferite tipuri.
Acest tip de clasificare nosologica este folosit de diversi profesionisti din domeniul sanatatii pentru a intelege si a lucra asupra diferitelor tipuri de tulburari. Prin urmare, in acest articol vom vorbi despre principalele tipuri de boli mintale.
Tipuri de boli psihice
Clasificarea diferitelor tipuri de boli mintale este o sarcina complexa care necesita cercetari ample. De-a lungul istoriei, diverse asociatii si grupuri de experti au incercat sa le clasifice, cu mai mult sau mai putin acceptare de catre comunitatea stiintifica. Aceste categorisiri permit organizarea cunostintelor teoretice intr-un mod mai usor de inteles, desi exista riscul ignorarii sau separarii unor aspecte specifice care ar putea fi strans legate.
Mai jos este o scurta descriere a majoritatii tipologiilor de baza ale bolilor mintale pe care le ofera cea mai recenta versiune a Manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mintale sau DSM-V. Desi nu este singura clasificare existenta, in conditiile in care organizatii precum OMS au propriul sistem in acest sens in ICD-10 (in special in capitolul F, unde sunt detaliate diferitele tulburari mintale), sistemul de clasificare si criteriile Diagnostice tind sa fie foarte asemanatoare.
Lista prezentata aici este doar una dintre posibilele clasificari ale tipurilor de boli psihice care au fost realizate, principalele grupari putand varia foarte mult in functie de cine le face si uneori modificari controversate fata de versiunile anterioare.
1. Tulburari de neurodezvoltare
Bolile psihice legate de alterarea neurodezvoltarii formeaza un tip de boala psihica caracterizata prin prezenta unei serii de deficite si dificultati in diferite abilitati si capacitati care se manifesta in cursul dezvoltarii maturizarii persoanei, primele simptome aparand in timpul copilariei.
Aceste dificultati reprezinta un accident datorat atat dificultatii in sine, cat si posibilei incetiniri a maturizarii si efectelor pe care atat pe termen scurt, cat si pe termen lung le pot provoca in aspecte vitale ale persoanei. In cadrul acestei categorii putem intalni dificultati precum dizabilitate intelectuala, tulburare de spectru autist, ADHD sau tulburari de invatare, comunicare sau motorii.
2. Tulburari din spectrul schizofreniei si alte tulburari psihotice
Studiul tulburarilor psihotice a fost un pilon fundamental in cercetarea psihologiei si a bolilor mintale.
Acest tip de boala prezinta o simptomatologie comuna, si este prezenta atat a simptomelor pozitive, adica adauga sau exagereaza un anumit aspect al comportamentului normativ, cat si a celor negative, in care capacitatea subiectului este diminuata si saracita.
Printre cele mai cunoscute simptome pozitive se numara prezenta halucinatiilor perceptive si a iluziilor cognitive de diferite tipuri, in timp ce printre cele negative sunt frecvente anhedonia, saracirea limbajului si alogia. Pe de alta parte, in cadrul acestei tipologii de tulburari se remarca schizofrenia, dar putem intalni si tulburarea schizoafectiva, tulburarea delirala.
3. Tulburarea bipolara si tulburarile conexe
Tulburarea bipolara este un tip de boala psihica caracterizata prin alternanta intre doi poli emotionali opusi, mania (sau hipomania daca simptomele sunt minore) si depresia.
Aceasta alternanta produce o epuizare emotionala severa pacientului, care trece de la a fi complet euforic si cu un nivel foarte ridicat de energie la o situatie de tristete, demotivare si deznadejde. Pe langa tulburarea bipolara si diferitele sale subtipuri, putem gasi si alte tulburari in cadrul acestei categorii, cum ar fi tulburarea ciclotimica.
4. Tulburari depresive
Depresia majora este una dintre cele mai raspandite tulburari psihologice la nivel mondial, fiind cea mai proeminenta tulburare din categoria tulburarilor depresive.
Caracteristicile de baza ale acestui tip de boala psihica se bazeaza pe prezenta unei stari de tristete patologica si persistenta insotita de anhedonie sau lipsa de placere si/sau apatie. Este obisnuit ca o mare pasivitate sa apara la un nivel vital din cauza lipsei de motivatie si a lipsei de speranta. De fapt, mai mult decat tristetea, ceea ce caracterizeaza tulburarile depresive este lipsa de initiativa si interes, lucru care se reflecta adesea intr- un simptom cunoscut sub numele de abulie .
Pe langa tulburarea depresiva majora, pot fi intalnite si alte tipuri de patologii, precum distimia, depresia postpartum si chiar sindromul premenstrual.
5. Tulburari de anxietate
Cel mai frecvent tip de tulburare psihica atat in consultatie, cat si in populatia generala, tulburarile anxioase pot fi identificate datorita nivelului ridicat de activare psihofiziologica pe care il provoaca impreuna cu prezenta unui mare afect negativ sau disconfort.
Aceste caracteristici sunt adesea insotite de o incercare puternica de a evita lucruri sau situatii care provoaca anxietate si pot fi tulburari foarte limitative in viata de zi cu zi. Aceasta clasa de tulburari psihice include, printre altele, tulburarea de panica (cu sau fara agorafobie), tulburarea de anxietate generalizata si diferite tipuri de fobii (sociale, specifice etc.).
Pe de alta parte, trebuie sa avem in vedere ca este posibil sa se dezvolte fobii in fata practic oricarui stimul sau idee atata timp cat sunt indeplinite anumite conditii.
6. Tulburari obsesiv-compulsive si conexe
Acest tip de boala de mediu TOC se caracterizeaza prin prezenta unui profil de comportament rigid si inflexibil, prezenta indoielilor si un anumit nivel de perfectionism. Dar cel mai distinctiv si caracteristic acestei categorii este prezenta obsesiilor, a ideilor intruzive si repetitive care sunt recunoscute ca fiind proprii si in general absurde de catre subiectul insusi.
Aceste idei genereaza anxietate ridicata si pot fi sau nu insotite de compulsii sau actiuni stereotipe pentru a reduce anxietatea mentionata (desi de obicei nu au o relatie logica cu motivul sau respectiva relatie este exagerata). Deoarece simptomele se datoreaza preponderent anxietatii, anterior au fost considerate in cadrul tulburarilor de anxietate, dar caracteristicile lor diferentiale au facut ca acestea sa fie separate de ele.
Tulburarea psihica prin excelenta din aceasta categorie este tulburarea obsesiv-compulsiva. Tulburarea dismorfica corporala sau tricotilomania sunt tulburari care au fost incluse si in aceasta categorie in cea mai recenta versiune a DSM, desi in trecut erau clasificate ca tulburare disociativa si, respectiv, de control al impulsurilor. Acest lucru se datoreaza prezentei unui gand de tip obsesiv (in special cu o zona a corpului) si prezentei unei compulsiuni specifice in prezenta anxietatii (tragerea de par).
7. Traume si alte tulburari legate de stres
Acest tip de tulburare psihica se bazeaza pe trairea anumitor circumstante vitale, sau prezenta sau absenta unui anumit factor de stres, care, fiind trait intr-un mod extrem de aversiv de catre persoana, provoaca subiectului un model de comportament diferit de cel care ar fi avut daca nu ar fi trait astfel de situatii, iar asta produce mult disconfort sub forma de crize.
Cea mai caracteristica tulburare a acestui tip de psihopatologie este tulburarea de stres post-traumatic, care este frecvent intalnita in special la persoanele care au trecut prin conflicte de razboi.
8. Tulburare disociativa
Unele circumstante vitale determina mintea sa reactioneze anormal, provocand o disociere a mecanismelor si proceselor sale de baza, cum ar fi memoria sau identitatea. Fost unul dintre cele doua tipuri de boli mintale care erau considerate tipice pentru isterie, aceste tulburari includ amnezia disociativa, depersonalizarea sau tulburarea de personalitate multipla.
9. Tulburare cu simptome somatice si tulburari conexe
Celalalt si principal element care a fost considerat ca simptom al isteriei, prezenta tulburarilor datorate simptomelor somatice. Acest tip de boala psihica are ca principala caracteristica prezenta simptomelor fizice fara a exista vreo cauza fiziologica pentru aceasta, simptomele fizice fiind produsul mintii insasi. Subliniaza tulburarea somatoforma (acum datorita simptomelor somatice), tulburarea de conversie sau ipocondria.
10. Tulburari de alimentatie
Anorexia si bulimia nervoasa sunt tulburari mentale despre care auzim frecvent. Aceste doua tipuri de boli mintale sunt doua dintre principalele tulburari de alimentatie, ambele fiind cunoscute pentru prezenta unor modele de alimentatie anormale.
Desi in cele doua exemple citate aceste tipare se caracterizeaza printr-o anumita distorsiune a imaginii corporale si prezenta unei frici intense de ingrasare, refuzul consumului de alimente sau angajarea in comportamente care forteaza eliminarea caloriilor, nu acelasi lucru se intampla in toate situatiile mentale. boli din aceasta categorie, care include si pica sau consumul de substante nenutritive (de exemplu, ipsos) sau consumul excesiv de alimente din cauza anxietatii sau a tulburarii de alimentatie excesiva.
11. Tulburari ale excretiei
Hrana si alimentatia furnizeaza nutrienti esentiali organismului pentru ca acesta sa functioneze corect, dar la un moment dat elementele in exces trebuie eliminate din organism.
In cazul persoanelor cu tulburari de excretie, aceasta excretie apare in circumstante nepotrivite si necontrolate, uneori ca urmare a anxietatii. Sub acest aspect se remarca enurezisul si encoprezisul , in care urina sau, respectiv, fecalele sunt excretate.
12. Tulburari somn-veghe
Problemele de somn sunt, de asemenea, foarte raspandite in societati precum a noastra. Aceste probleme se pot datora lipsei de somn sau insomniei sau excesului acestuia, sau hipersomniei. In ambele cazuri sunt cauzate probleme de oboseala, demotivare si in unele cazuri probleme de memorie si atentie.
In plus, in timpul somnului pot aparea comportamente ciudate cunoscute sub numele de parasomnii. Tulburari precum cosmarurile, terorile nocturne, somnambulismul sau sindromul Kleine-Levin sunt exemple din aceasta categorie, alaturi de insomnia primara si hipersomnia .
13. Disfunctii sexuale
Desi si astazi este un subiect foarte tabu si tabu, exista o mare varietate de probleme sexuale. Disfunctiile sexuale sunt alcatuite din acele tulburari care altereaza, impiedica sau impiedica realizarea diferitelor faze ale raspunsului sexual uman, aparand mai ales la nivelul dorintei, excitarii sau orgasmului.
Ejacularea precoce, problemele de erectie, anorgasmia sau inhibarea dorintei sexuale sunt cateva dintre tulburarile din aceasta clasa care sunt cel mai consultate in clinica.
14. Controlul impulsului distructiv si tulburarile de comportament
Aceasta clasificare se refera la prezenta unui impuls brusc caracterizat printr-un nivel ridicat de activare si angoasa la care individul este incapabil sau are dificultati severe sa ii reziste, datorita gratificatiei profunde si bunastarii pe care le primeste prin comportamentul sau. Un exemplu este tulburarea exploziva intermitenta, cleptomania sau piromania.
15. Tulburari legate de consumul de substante si tulburari de dependenta
Consumul si abuzul de substante psihoactive pot cauza probleme grave in organism. In cadrul acestui tip de probleme intalnim dependenta, dependenta, intoxicatia si sevrajul de la foarte diferite tipuri de substante, fie ele stimulente, depresive sau perturbatoare.
16. Trastornos neurocognitivos
Tulburarile neurocognitive se refera la acel grup de tulburari care provoaca o alterare a constiintei sau procese mentale superioare ca urmare a unei perturbari la nivel neuronal . Sindroamele confuzionale, delirul sau tulburarile neurodegenerative precum dementa se incadreaza in aceasta clasificare.
17. Parohie
Asa-numitele parafilii sunt un tip de boala psihica caracterizata prin prezenta unor fantezii intense si persistente in care obiectul dorintei sexuale este anormal, avand in general o anumita fixare compulsiva asupra acestui tip de stimuli care interfereaza cu viata sau provoaca disconfort.
In general, se refera la situatii in care obiectul dorintei este un obiect sau entitate neinsufletit, o fiinta neconsimtitoare sau suferinta sau umilirea uneia dintre componente. Unele tulburari de acest tip includ voyeurismul, exhibitionismul, sadismul sexual, masochismul sau pedofilia.
18. Tulburari de personalitate
Fiecare dintre noi are propria personalitate, dezvoltata de-a lungul vietii pe baza experientelor noastre, in care este posibila observarea tendintei de a raspunde in anumite moduri la stimulii din mediu. Tipul de comportamente pe care le facem si le facem de obicei, modul in care analizam si observam lumea si chiar propria noastra identitate sunt mediate de personalitate.
Acest tip de boala psihica presupune prezenta unei personalitati care presupune un nivel ridicat de suferinta persoanei care o are sau ii limiteaza foarte mult viata si participarea la lume. Tulburarea de personalitate borderline, personalitatea antisociala, tulburarea de personalitate histrionica, personalitatea obsesiva sau personalitatea evitanta sunt cateva dintre tulburarile care fac parte din aceasta clasificare.
